Sunt foarte multe mame care au găsit aici un adăpost unde să-și poată crește copilașii, sunt bebeluși care abia așteaptă să vadă lumina zilei, dar sunt și sugari care dorm liniștiți la pieptul care tocmai i-a alăptat.    Sunt copilași care încă ezită să se desprindă de fusta mamei, dar și copii nerăbdători să cunoască tot ceea ce-i înconjoară!

   Undeva, în România, pe un tărâm de vis, un preot și o mână de oameni au întemeiat o familie minunată ce crește neîncetat de aproape 30 de ani. Este un sătuc minunat, unde trăiesc o mulțime de suflete pentru care viața n-a fost chiar așa de darnică...

   Sunt copii de grădiniță, sunt școlari, liceeni, studenți... Sunt copilași care încă ezită să se desprindă de fusta mamei, dar și copii nerăbdători să cunoască tot ceea ce-i înconjoară! Sunt copii de grădiniță, sunt școlari, liceeni, studenți, tineri cu probleme, chiar și bătrâni...  

   Cum a fost posibilă o astfel de lucrare? Prin micile donații pe care mii de oameni le-au facut, prin munca nebosita a Părintelui Nicolae Tănase, a voluntarilor, a celor câțiva angajați ai centrului, prin buna-chivernisire a celor asistați și bineînțeles prin purtarea de grijă a Bunului Dumnezeu!

- O FAMILIE MARE CÂT UN SAT ÎNTREG -

 PRO VITA - VALEA PLOPULUI

      Până la apariția noului statut de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române activitatea socială de la Valea Plopului s-a desfășurat înlăuntrul Asociației Pro Vita. Necesitatea și obligativitatea articolului 67 din statutul sus aminintit a determinat apariția în cadrul Comitetului Parohial a Centrului Social Pro Vita pentru născuți și nenăscuți, care folosește experiența și parte din dotările asociației. Parohia a obținut acreditare ca furnizor de servicii sociale conform Certificatului de acreditare cu seria AF nr. 005576 din 24- 04- 2019 prin decizia nr. 4296 din 24- 04- 2019, emisă de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, sub CUI 7250870.

VĂ INVITĂM SĂ NE VIZITAȚI!

Centrul Pro-Vita urmează o tradiţie de veacuri a implicării Bisericii în social, iar cei implicați în ocrotire consideră că fac un lucru obișnuit și caracteristic spiritului ortodoxismului românesc.

      S-ar putea cuantifica acest efort?... probabil că nu! Va trebui să punem o limită acestui ajutor?... să sperăm că nu! Cu siguranță că vor fi destui oameni cu suflet mare care să întindă o mână de ajutor celor care sunt în nevoie!